candva

soare crud, copaci sinceri

8 fara cinci. colt de bloc. parc de copii tacut in spate, trotuar in fata, taxiuri in dreapta.

tramvaiul circuland linistit ca un batran intelept care isi stie drumul.

copaci negri, goi, sinceri. tacuti. probabil somnorosi.

tonete cu coronite de crengi de brad, oameni preocupati cu capul in jos.

un bloc maaare, de doar zece etaje. e mai mare cu mult fata de mine. ajungea la soare.

mai astept 30 de secunde, fac jumatate de pas la dreapta (un om tocmai intrase in raza soarelui)

zambet. putin timid. oamenii se uita intrabatori, dar nu ii bag in seama; nu’i vad.

Soarele straluceste portocaliu, divin. O bucurie in capul stomacului (si ce daca stomacul nu are cap?! al meu are!). crengile somnoroase parca se misca in lumina soarelui frumos.

Un inceput vioi de zi.

Astazi am admirat rasaritul crud de iarna. Minunat a fost.

Tu ai facut asta? De cand nu ai mai ridicat capul la 60 de grade raza vizual?

Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s